Memorabil
I-am spus că e vorba de Nichita, dar nu știa cine e Nichita. Și atunci m- am trezit la realitate. Nu cultura e cea pe care o știe lumea...
Mircia Dumitrescu
CASCADA DURUITOAREA

O panglică de apă sofisticată, care apare parcă de nicăieri, te cheamă din depărtare, își răsucește firul pe stânci, creând o perdea fotogenică pentru grota treptei de jos, în care se cuibărește, înainte să se răsfire peste pietrele și trunchiurile de copaci care- i mai dolmolesc cursul tumultos. Ca orice cascadă năbădăioasă, pretinde un efort mai mult decât mediu pentru cei neantrenați. De la cabana de informare de la intrarea în Parcul Național Ceahlău...mai mult urci. Traseul cu cruce roșie este foarte frumos, dar neîndurător cu cei neechipați cu încălțări potrivite și nedotați cel puțin cu un toiag cioplit pe loc sau cu un alt punct de sprijin. La început urci voios, furat de pădurea superbă, pârâul și podețul, florile și rădăcinile ieșite în relief. Mai ales acestea din urmă merită atenție, va veni un moment în care vor fi mai folositoare decât toiagul. Mai contemplând, mai gâfâind, mai mulțumind pentru o băncuță sau buturugă care te ajută să- ți recapeți suflul, ajungi, cam într- o oră în Poiana Viezuri. Aici nu doar că te vei bucura de peisajul diferit, de faptul că ești pe drumul cel bun, că jumătatea cea mai grea, chiar dacă nu știi încă, a trecut. Într- o oră mult mai plăcută vei merge la plimbare, vei urca și coborî și te vei întâlni mai mult ca sigur cu oameni care întreabă " Mai e mult?" și cu alții care te vor încuraja când întrebi tu. :)Cascada însă este frumoasă. O auzi de departe, îți vine să stai acolo cât mai mult, să te umpli de bucuria pe care ți- o dă frumusețea peisajului, o bucurie pe care, după atâta urcat, simți că o meriți. :) Te mai urnesc din loc doar planurile pentru celelalte trasee sau norii care se adună amenințător într- un loc în care nu prea găsești adăpost.Drumul la întoarcere se face mult mai repede. Bucuria îți dă energie, nu mai ai atât de urcat, ci mai mult de coborât. Dacă începe să plouă, cum mi s- a întâmplat mie, vei tâșni spre ieșire prin pădure, depășind toate recordurile de viteză personale. Tunetele au un ecou incredibil în munții aceștia. Un traseu cu frumusețe și adrenalină din plin. Și nu vă lăsați, îl urcă și copiii.
Despre mine:
Călătoresc şi scriu pentru că vreau să-mi amintesc clipa care mă face să mă opresc puţin din alergare. Să ştiu că sufletul meu a respirat lângă un fluture, s-a îmbătat cu soarele unei dimineţi, a urcat pe străduţe secrete, a îmbrăţişat lumea din vârful unui munte, a memorat detaliile unei flori, s-a aşezat lângă o piatră, a suspinat lângă un chip îngândurat, a gustat un fruct pentru prima dată, a ascultat muzica altor culturi, a mers desculţ prin roua altor lumi, prin praful altor ani, a fost una cu valul, îngenuncheat pe ţărmul unei mări de emoţii sau chiar malul acela, cu marginile ude şi imprecis conturate, ispititor mereu.
You Might Also Like
Featured post
Sunt locuri care au o încărcătură puternică, o amprentă energetică pe care o simţi, locuri care lasă timpul să te parcurgă în toate sen...
0 comentarii: